samedi 29 septembre 2018

Vuculera

Marchjava ombra persa long'u fiume sacratu
l'ochji crosci d'u pientu u visu insanguinatu
lascendu la mio terra ultimu sacrifiziu
offertu à u tirannu, dulore è precipiziu

Rivecu u mo fratellu curagiosu sullatu
tombu da una palla, tempu di malefiziu
di pianura cutrata è di biancu sulstiziu
annantu à una petra u so nome hè zuccatu

Ci serà un esiliu ditemi in 'ssu mondu
duve ùn truveraghju u ricordu feritu
di donne straziate d'un zitellu insischitu ?

Addiu cari mei addiu dolce amore
fermerete per sempre stampati in lu mo core
solu è addisperatu eternu vagabondu.


29/09/2018




Pittura Romaine Brooks
La France croisée-1914

mercredi 26 septembre 2018

I mulini di u mo core



Cum'è una petra lampata
in l'acqua d'una surgente
chì lascia appena affundata
mille circuli in l'argentu
cum'è un manegiu di luna
i so cavalli di stelle
un anellu di Saturnu
un ballò persu in lu cele
cum'è u caminu in tondu
ch'elle seguitanu l'ore
u viaghju intornu à u mondu
di un girasole in fiore
faci girà di u to nome
 tutti i mulini d'u mo core.

Cum'è un'acciola di lana
in una manu nucente
e parolle d'una nanna 
chjappe in l'arpe di u ventu
cum'è d'inguernu a nivata
cum'è un volu di gabbiani
nant'a furesta spugliata
a sciuma di l'oceani
cum'è u caminu in tondu
ch'elle seguitanu l'ore
u viaghju intornu à u mondu 
di un girasole in fiore
faci girà di u to nome
 tutti i mulini d'u mo core.

 'ssu ghjornu m'ai parlatu
eramu soli eiu è tù
poi l'estate hè andatu
l'acellu nun canta più
u ventu annantu à a rena
 unu à unu sguasserà
i nostri passi è à cena
un core t'aspetterà
cum'è un tamburu chì pienghje
sottu à l'acque di sittembre
un serinatu andatu
da tutti dimenticatu
a cuscogliula vulata
incontra grisgiogni celi
a to assenza l'hà datu
u culor d'i to capelli.

Una petra lampata
in l'acqua d'una surgente
chì lascia appena affundata
mille circuli in l'argentu
à u ventu d'e stagioni
faci girà di u to nome
tutti i mulini d'u mo core.

26/09/18



D'appressu à Les moulins de mon cœur scritta da Eddy Marnay (musica Michel Legrand).

lundi 24 septembre 2018

Pensu à tè

Inspiratu da "E penso a te" di Lucio Battisti

S'alza lu sole
pensu à tè
fala a sera
pensu à tè
chì vita hè ?
Pensu à tè.

Arcubalenu
pensu à tè
ghjornu rimenu
pensu à tè
notte velenu
pensu à tè.

In lu mo core 
pensu à tè
in a mo mente 
pensu à tè
nant'a mo pelle
pensu à tè.

Ne creperaghju 
pensu à tè
dammi curaghju
pensu à tè
fiore di maghju
pensu à tè.

25/09/18


fiura filmu "The Crow"

samedi 22 septembre 2018

U scurpione è a ranochja

Arrente ad un fiume un scurpione aspettava
curiosu ch'ellu era di scopre a riva opposta
una ranochja verde cum'è fatta apposta
vicinu à l'insettu allegra saltichjava.

"Ascolta ranuchjella, ùn sò micca nutà
vogliu francà u fiume, mi poi aiutà ?
temi a punghjitura di u mo pinziglione
pensa chì sì tù mori s'annega lu scurpione".

U batracu in sè stessu : ma perchè 'ssu timore ?
S'ellu mi punghje lu spinu serà cundannatu.
"Sò d'accordu per purtatti nantu à l'altru latu
sperendu malgradu tuttu d'ùn fà un'errore."

Ed ecculi partuti nantu à l'onda fremente
ghjunti à mezu viaghju u scurpione crudele
inietta u so velenu à a bestia nucente
chì prestu piglia fondu, à mezu à pisciarelle.

A ranochja in pientu : "ma perchè m'ai puntu ?
Emu da more avà, serai mattu à 'ssu puntu ?"
L'insettu malfacente risponde in modu stranu
"Punghje hè a mo natura, u restu hè ingannu"

Ognunu nantu à a Terra ùn face ch'eseguì
ciò percosa ellu hè fattu, sia bravu sia gattivu
 a natura d'a ghjente nisunu a pò cambià
pensendu u cuntrariu ti puderisti sbaglià.

22/09/18
D'appressu à una favula africana.

samedi 15 septembre 2018

Picondria di l'impiegatu di l'agenza di viaghju

E u Souk si empie di spezie prufumate
sentu in giru à mè assalamu alaykoum
 verdi pevaroni, trecce d'agliu è pumate
allettanu a ghjente accantu à i loukoums.

Mahmoud vende e paghjole lustrate a matina
Samira i tissuti di seta turchina
si paspa si pesa quindi l'uva innurata
daretu à la tenda pocu omu rifiata.

D'una stretta scantata venenu i Nipponi
à cumprà fichi secchi o qualchi statuetta
di rè, di dei antichi immensi faraoni
à purtà nantu à sè da parà a saetta.

In surdina un oud accumpagna i turisti
un pittore arditu prepara i so culori
da u rossu à u giallu è altri mai visti
tristu d'ùn pudè micca pinghje li sapori.

Cartuline pustali d'a bianca medina
à u primu sguardu fate strughje la brina
sunnieghju cun voi di sole è rena fina
ma ùn aghju chè nebbia è freddu per cunfina.

15/09/18


fiura TripAdvisor





assalamu alaykoum : salutu parlatu arabu chì significheghja "chì a pace sia nantu à voi."
oud : strumentu di musica à corde pizzicate assai spartu in i paesi arabi.


vendredi 14 septembre 2018

Nanna

Chjodi l'ochji o figliulella
di a mo vita la stella
in u to sognu giucondu
smentica 'ssu tristu mondu
corri nantu à a cullina
sbucciata hè a pratellina
cogli un fiore à a to mamma
chì di tè hà tantu brama.

Cun l'acella benedetta
lascia u tonu è a saetta
scopri 'ssu paese caldu
u so mare di smeraldu
è vestuta di candore
fatti acellu migratore
chì hà tenutu in u so fiatu
u nidu duve ellu hè natu.

Chjodi l'ochji o figliulella
luce luce a prima stella
ti seguita dolce malba
a mo nanna sinu à l'alba
ti ferà intennerita
chì sì a so preferita
un basgiucciu inzuccaratu
nant'u to fronte malatu.




14/09/18



dimanche 9 septembre 2018

Canzon' d'amore paisana

Comu si scegli a perlua in a rena
n'un campu d'orzu un mazzulu di fiore
ne l'arba un specchiu di valore,
u russignolu in a notte serena,

Ti truvaria à mezz'a cinqui centu
-un visu amatu ellu stessu si volta-
in i to occhi dù scappa lu pientu
e lighiaria : "In tempu d'una volta !..."

Ancu si l'oru, u più bellu d'u mondu
oghje ingrisgianu è di cenera franca
ti truvaria, o lu me capibiondu !
Pocu m'importa a capillera bianca.

Si tuttu po sbaglià un grand'amore
u sguardu, a voce, a risa, l'andatura
addisperata, andendu a la sventura,
ti truvaria a u trimà d'u me core !

Canzon' d'amore paisana (à Carulu Giovoni)
scritta da Delfina Marti (U Laricciu, numaru 17, p.2)
Fonte Adecec



mardi 4 septembre 2018

Si tu sapissi...

Si tu sapissi come pensu
a tutta a nostra vita andata
a me ghitara e discurdata
perdu u filu d'u me bon sensu.

A soffre era predestinata
priva di la to affezzione
mi pare d'esse in prighione
di la me sorte sfurtunata.

Per campà quì sola e mischina
e megliu a more centu volte
quandu tutt'e fiore so colte
un ferma più che nere spine.

E puru i me pinseri fissi
si voltanu drent'a me stanza
sustenuti da sta speranza
chì tu senti...Oh , si tu sapissi !

Delfina Marti (in Monte Cintu, 1960)




Jeune fille à la fenêtre
Salvador Dali, 1925





vendredi 31 août 2018

U zitellu d'a favela

U zitellu d'a favela
ùn hè vestutu di seta
ùn hè per andà in scola
chì a matina si disceta
 l'accade di dorme fora
per cumpagnia una mela
hè grande avanti l'ora
u zitellu d'a favela.

Ogni tantu ghjurnalaru
và à stentà u so pane
u zuccaru di e canne
hà un gustu bellu amaru
quandu i sogni sò altrò 
à pichjà in un ballò
aspetta l'alba nuvella
u zitellu d'a favela.

Risona in a so testa
sempre un tamburu luntanu
cum'è in tempi di festa
carnavali è sambà
hà u core à veranu
ellu hè natu pè ballà
nantu à un ritmu cubanu
hè più dolce lu campà.

A sera guarda e stelle
una hè a so preferita
li conta la so ferita
l'allegria infidele
forse un nome li derà
li dicerà forse "o mà"
quandu u celu hè bughju pagnu
hè appena più urfagnu.

Vicinu, un'altra vita
u mare azuru è a rena
 da l'omu riccu investita
cum'è un'amata sirena
in 'ssu mondu in perdizione
tuttu si compra è si vende
di u mare esse padrone
ellu puderia pretende.

Quì finisce 'ssu puema
natu una sera di pena
 vista a dulurosa schiena
a miseria ch'incatena
quandu la notte si face
purtendu à u mondu a pace
rivecu a trista crela
di u zitellu d'a favela.

31/08/18














mardi 21 août 2018

Disamori

Quantu l'aghju aspettatu
a notte sottu à e stelle
u to versu riccamatu
e to labbre dolce mele
è u vechju serinatu
ch'omu canta à e zitelle.

Cumu hè chì ai lasciatu
di a mo casa u caminu
l'ai tantu seguitatu
cun ghitarra è zainu
è quell'antica primura
esse unu à l'altru vicinu.

Ùn hè colpa di Felice
a cagione di l'assenza
nemancu sente l'anice
nè u vinu di Custenza
hè muscu di pratellina
è d'amore a briachina.

Maladisce vogliu à Diana
turnata pessima spina
t'hà indicatu la ghjanna
d'una dunnetta meschina
mandendu u mo caru sognu
di matrimoniu in pulvina.

Tù vultessi à l'impruvisu
a mo ardente preghera
seria lu Paradisu
sbucciatu nantu à a Terra
da appacià u mo core
chì pienghje è s'addispera.

M'arricumandu à Maria
a Regina universale
un segnu ella mi dia
più balsamu chè fanale
da risanà a mo vita
acella senza più ale.

Cosa ti serà mancatu
dumandammi serà vanu
da tantu eri namuratu
a dice ogni paisanu
ti trimulava u fiatu
quandu eru da tè luntanu.

 Cumpagna di ogni pena
o piuma in u calamaru
contami a vita serena
da dimenticà l'amaru
 quandu l'amore ùn serà
più crudele nè avaru.

22/07/18







mercredi 15 août 2018

U tempu pare firmatu (villanella)

U tempu pare firmatu
in a pieve chè tù sai
u murtoriu hà sunatu

 hè di petra lu sullatu
stasera più chè mai
u tempu pare firmatu

sangue corsu intinghje u pratu
sbucceranu doli è guai
u murtoriu hà sunatu

O u mo paese amatu
spenta hè a felicitai
u tempu pare firmatu
u murtoriu hà sunatu

15/08/18

Natu in 17 in Leidenstadt

S’era natu in 17 in Leidenstadt Nantu à ruvine insanguinate Seria statu un bravu o un peghju cristianu S’era statu Allemanu Di t...