samedi 17 novembre 2018

Alzi amari

À Lucia è Maria cun tuttu u mo affettu...

Ti guardu, ùn sai sempre
cosa vogliu, quale sò
ùn hè indifferenza
o scutumia a sò
tu dicissi u mo nome
quantu mi feria prò...

è quella vechja fola 
tante volte cuntata
nantu à u chjassu d'a scola
l'averai sminticata
cum'è frasca chì vola
da u ventu purtata.

U filu d'a to memoria
induve si serà persu
saperà a mo storia
puntu in l'universu
è ch'avemu campatu
sott'à listessu tettu

chì a mane andava
sinu à l'ortu incantatu
duve c'era una fata
un ruspu namuratu...
di 'ssu tempu qualcosa
forse ti serà firmatu ?

Pocu impremenu l'ore
a corsa di u tempu
si tù mi sì accantu
ùn sapendula mancu
u pientu mi strangola
è mi chjami "madama"
cum'è s'era una strana
eiu a to figliola.

Ùn serà colpa toia
ùn serà colpa meia
s'hè svanita la gioia
hè a vita chì sceglie
ma tengu una certezza
più chè una furtezza
per 'ssa vita d'avà
è dopu in l'aldilà

nunda sguasserà
u m'amore per tè
a ti possu ghjurà
oghje da tè à me
ancu sì nun capisci
i mo capelli allisci
secretu accusentu
di mele è di ventu.


17/11/18




dimanche 11 novembre 2018

Lettera à mamma

Cara mamma ti scrivu d'un scornu di trincea
pè datti una nutizia chì ùn pò aspettà
a guerra hè finita, hà vintu lu sperà
di a pace ritrova sentu la melupea

Cusì dolce à l'arechja quant'hè bella l'idea
di sapè chì dumane a to casa serà
piena di gioia è risa di ciucci à basgià
vechja sperenza chì hè sempre stata mea

È chì 'ssa letteruccia accendi un surrisu
nantu à u più caru è u più bellu visu
chì m'hà tantu mancatu ma ùn la ti dicia

U sangue è e bombe eranu u mo cutidianu
m'era quasi scurdatu ch'ellu c'era un veranu
è mortu ogni ghjornu, un amicu ghjacia.

11/11/18


vendredi 9 novembre 2018

Lamentu di a pecura

Quand'ellu hà persu a so banda
hè l'usu è cusì face
pastore s'arricumanda
da pudè truvà a pace
scrivendu qualchi lamentu
ch'à ognunu arreca u pientu.

Ma aspessu pò accade
ch'ellu morga lu pastore
tandu e bestie addisperate
contanu lu so maloriu
di u querciu pecuraghju
eccu lu tristu viaghju…


"Sò disgraziata pecura
senza più lu pecuraghju
quella rubusta ancura
di legnu più chè d'acciaghju
cun radiche da basgià
u core vivu di Gaià*.

Ùn purtava barba bianca
nemmancu callu pilone
cum'è omu brama a panca
quand'eranu i sulleoni
eiu bramava a friscura
ch'ellu dava l'alburone.

Luni ghjornu maladettu
timpestosu fubbe u ventu
sradicò casa è tettu
è ingrussò la surgente
da ringuarscià lu gigante
abbastò solu un instante.

N'averà vistu fiumare
ventere è nivaghjoni
stonde dolce è stonde amare
crisciutu cun e stagioni
mai hà chjinatu u spinu
maghju fieru è alpinu.

Un ghjornu tuttu smarrisce
ancu u più bellu frundame
tengu in core una venice
culore di verde rame
culore d'a puesia
ch'à l'arechja mi dicia.

Addiu caru guardianu
manchi à la pecurella
sott'a to immensa palma
cun ogni meia surella
ùn temiamu a calmana
è nuvembre era veranu.

Ùn hè colpa di nisunu
solu d'a cattiva sorte
di u destinu suturnu
ch'à a gioia hà chjosu e porte
è di quellu uraganu
u spietatu Adrianu".**

08/11/18




*Gaià : a Terra (parulla greca)
** Adrianu : nome datu à a timpesta murtale di u 29 d'ottobre chì hà fattu danni maiò in Corsica.

U querciu mintuatu quindi era in Aleria.Sottu à e so fronde, dipoi tante stagioni e pecure avianu trovu un agrottu.
Fotograffia ; Corse-Matin piaghja urientale.








jeudi 8 novembre 2018

Veni,veni

Veni, veni senti a mo preghera 
veni, veni micca per me o bà
veni, veni riveni per mamma
veni, veni more senza tè
veni, veni trista hè a mo stanza
veni, veni senza tè l'esistenza
veni, veni hè un longu silenziu
veni, veni chì ùn finisce più

Ié a sò ch'ella hè bella 'ssa zitella
ti scordi d'a to famiglia per ella
ùn ti vogliu micca ghjudicà
aiò veni o bà !
Dicenu chi u s'amore t'abbrama
chì ne faci di quellu d'a mo mamma
ch'hà sempre spartutu u to viaghju
senza cappiatti a manu

Veni, veni di settembre mamma
veni, veni hà pintu a camara
veni, veni duve e notte à vene
veni, veni durmerete inseme
veni, veni senti a mo preghera
veni, veni micca per me o bà
veni, veni riveni per mamma
veni, veni more senza tè

A sai chì Ghjuvanni và à a scola
sà digià u santacroce una fola
quandu face viziu di fumà
hè propiu u so babbà
veni, veni senti a mo preghera
veni, veni surridi u mo babbu
veni, veni, à mamma viderai
veni, veni, più bella chè mai
chè mai, chè mai, chè mai, chè mai

veni, veni ùn parlà u mo babbu !
veni, veni basgiami u mo babbu !
veni, veni caru sì u mo babbu !

08/11/18










lundi 5 novembre 2018

Cantu per tè

Cantu per tè o paisanu
oghje è ancu di più dumane
 chì m'ai datu duie legne
a mo rusta s'avia da spegne
chì m'ai datu u focu quandu
i furesteri è tutti quanti
tagliendu prestu à l'accorta
m'avianu chjosu a porta
ùn era ch'appena di focu
ma m'hà riscallatu lu corpu
è u sentu sempre piccià
cum'un focu di San Ghjuvà
è quandu tù ti n'anderai
ch'in cele quassù cullerai
ch'ellu ti porti 'ssu puemu
à u Patre eternu.

Cantu per tè o paisana
oghje è ancu di più dumane
ch'ai spartutu lu to pane
cun me quandu patia a fame
ch'ai apertu a to maria quandu
i furesteri è tutti quanti
unu più chè l'altru suturnu
ridianu di u mo dighjunu
ùn era ch'appena di pane
ma m'hà riscallatu lu corpu
è in core à me piccia tale
un gran ripastu di Natale
è quandu tù ti n'anderai
ch'in cele quassù cullerai
ch'ellu ti porti 'ssu puemu
à u Patre eternu.

Cantu per tè o paisanu
oghje è ancu di più dumane
chì m'ai offertu u to surrisu
mentre m'inghjuliava ogni visu
ch'ùn ai applauditu quandu
i furesteri è tutti quanti
quandu u gendarme m'hà pigliatu
anu risu inseme è ciarlatu
ùn era ch'appena di mele
ma m'hà riscallatu lu corpu
è in core à me piccia sempre
cum'è candele mai spente
è quandu tù ti n'anderai
ch'in cele quassù cullerai
ch'ellu ti porti 'ssu puemu
à u Patre eternu.

05/11/18



D'appressu à Chanson pour l'Auvergnat di Georges Brassens.



Natu in 17 in Leidenstadt

S’era natu in 17 in Leidenstadt Nantu à ruvine insanguinate Seria statu un bravu o un peghju cristianu S’era statu Allemanu Di t...