mercredi 29 avril 2020

Amsterdam


In portu d'Amsterdam
Cantanu marinari
I so sogni testardi
À u largu d'Amsterdam
In portu d'Amsterdam
Dormenu marinari
Cum’è centu bandere
Longu à e sponde amare
In portu d'Amsterdam
Morenu marinari
Techji di biera è pienti
À l'albore nascente
In portu d'Amsterdam
Nascenu marinari
In u caldu chì annanna
Filacori landani.

In portu d'Amsterdam
Manghjanu marinari
Nantu à bianche tuvaglie
Pesci d’oliu bagnati
Mostranu denti longhi
Da manghjassi u mondu
Da inghjotte a luna  
I stragli unu à unu
Odori di pomi fritti
È baccalà mischiati
Chì e so grandi mani
Torna dumanderanu
Si ride è si rotta
Un fraiu di timpesta
Chjodenu a so scruchjetta
Alzendusi di a tola.

In portu d'Amsterdam
Ballanu marinari
Strufinendusi a panza
Nantu à quella d’e donne
Si gira è si balla
Sinu à u giracapu
In lu cantu languente
D’un urganettu stancu
È à collu in daretu
Sentesi scaccanà
È sente l’urganettu
Manu à manu spirà
Tandu l’aria sulenna
Tandu u sguardu altieru
Portanu la so pena
Da lume à addisperu.

In portu d'Amsterdam
Beienu marinari
Beienu in soprappiù
Eppo beienu torna
Beienu à a salute
D’e puttane d'Amsterdam
Di Hambourg o d’altrò
Sò tante è tante donne
Chì danu lu so corpu
À tempu à a so virtù
Per un sollu in oru
È quandu ùn ci hè più sete
L’ochji ver di u cele
Si sciuscianu in e stelle
Piscianu cum’è piengu
Nantu à e donne infidele
In portu d'Amsterdam
In portu d'Amsterdam.

29/04/2020

D’appressu à Amsterdam (parulle Jacques Brel).



lundi 27 avril 2020

Mille culombe




L’invernu hè quì nantu à i tetti in paese
U cele hè biancu sentu cantà voci di zitelli
In a vechja chjesa nant'un organu vechju anch’ellu

Pace nantu à u mondu sanu per i centumila anni
Dateci mille culombe à tutti i lindumani
Dateci mille culombe millioni di rundinelle
Fate chì l’omi un ghjornu sianu torna zitelli

Dumane noi ùn feremu più guerre
I canoni durmeranu sottu à i fiori
Un bellu mondu ùn cunnosce nisun timore

Pace nantu à u mondu sanu per i centumila anni
Dateci mille culombe à tutti i lindumani
Dateci mille culombe millioni di rundinelle
Fate chì l’omi un ghjornu sianu torna zitelli

Pace nantu à u mondu sanu per i centumila anni
Dateci mille culombe à tutti i lindumani
Dateci mille culombe millioni di rundinelle
Fate chì l’omi un ghjornu sianu torna zitelli

27/04/2020

D’appressu à Mille colombes (parulle Eddy Marnay -  Claude Lemesle)








dimanche 26 avril 2020

E 3 campane




Paese in fondu à a valle
Cum’è scantatu abbandunatu
Eccu in a notte stellata
Chì un bambinellu ci hè datu
Ghjuvan Francescu chjamatu
Paffutu, biondi i so capelli
In chjesa bellu principellu
Dumane serai battizatu.

Sona sona una campana
D’ecu in ecu a so chjama
Dice à u mondu stunatu :
« Ghjuvanni Francescu hè natu 
Hè per accoglie a so alma
Fiore appena sbucciatu
Piccula piccula fiamma
È chì trimulendu brama
Prutezzione è amore.»

Paese in fondu à a valle
Luntanu i camini l’umani
Dopu à dicianove anni
Ghjuvan Francè cummossu assai
Piglia per moglia à Lesia
Bianca cum’è un fiore di melu
Davanti à Diu in a chjesa
U spusaliziu fubbe bellu.

Sonanu tutte e campane
D’ecu in ecu e so chjame
Sò allegre è maestose
Da festighjà i dui sposi
« Core unu anima una »
Disse u prete « è per sempre
Siate ‘ssa fiamma pura
Chì s’innalza da fà sente
Quant’hè grande u vostru amore. »

Paese in fondu à a valle
U tempu fughje i mesi l’anni
Eccu in la notte stellata
Chì per sempre dorme Ghjuvanni
A carne hè cum’è l’erba
Cum’è u fiore à u veranu
Frutti, mazzuli, fasci è granu
Un bel ghjornu si siccheranu.

Sona sona una campana
A so canzona in lu ventu
Affannosa è monotona
Pare dì à i presenti:
« Ùn trimate cor’ fideli
Diu vi ferà segnu un ghjornu
Truverete à fiancu à ellu
Incù a vita eterna
L’eternità di l’amore. »

26/04/2020

D’appressu à Les 3 cloches (parulle Jean Villard)




vendredi 24 avril 2020

Ghjustu dopu


Hà spentu u lume eppo
Cosa averà pussutu fà
Ghjustu dopu ?
Spassighjà, nisun misteru
Smenticà sangue è eteru
Serà statu u ghjornu a notte
Ghjustu dopu ?
Una stunduccia à pregà
O stà zitta è pensà
À 'ssu rigalu pregiatu
Cosa hà fattu ?
Cicculata, bumbò menta
In stacca l'averà sempre
Per 'ssi mumenti
U registru un furmulariu
U so campà l’urdinariu
U s’universu
Averà scrittu qualcosa
O finitu un libru forse ?
Una sigaretta ?
Di sicuru hè torna andata
Da guardallu rispirà
È s’hè addurmintata
Cheta cum'è 'ssu nucente
Chì durmia ùn sapendu
Chì sinu à quì n’emu pientu
Ma cosa si pò fà
Fattu què ?

24/04/2020

D’appressu à Juste après (parulle Jean-Jacques Goldman)


https://www.youtube.com/watch?v=KMdJL-zpxUo




mercredi 22 avril 2020

L’acula negra



Era ghjornu o notte qual’a sà
Arrent’un lavu m’era addurmintata
Quandu ghjunse propiu à l’ispensata
Un’acula negra da u celu mandata

Pianu l’acellu ale sparte
Pianu misse à girandulà
Vicinu è sbattulendu l’ale
Da u celu cascatu vense à rifiatà

Avia l’ochji culor rubinu
U piumame era di notte pintu
In fronte, di mille fochi accintu
L’acellu rè purtava un diamante turchinu

D’u so beccu m’hà toccu a guancia
Misse u collu in a mo manu manca
È tandu l’aghju ricunnisciutu
M’era riturnatu, d’u passatu venutu

Acula, aiò portami via
Riturnemu in paese di prima
Cum’è tandu in sogni zitellini
Per coglie trimuloni stelle è fànne camini

Cum’è in i mo sogni zitellini
Cum’è prima un nulu per cuscinu
Cum’è prima illuminà u sole
Fà piove à l’infinitu è fà maraviglie

L’acula sbattulendu e so ale
Si ne vulò da raghjunghje u celu

Era ghjornu o notte qual’a sà
Arrent’un lavu m’era addurmintata
Quandu ghjunse propiu à l’ispensata
Un’acula negra da u celu mandata

Era ghjornu o notte qual’a sà
Arrent’un lavu m’era addurmintata
Quandu ghjunse propiu à l’ispensata
Un’acula negra da u celu mandata

Un ghjornu, una notte
Arrent’un lavu, addurmintata
Quandu ghjunse
Propiu à l’ispensata
Ghjunse un’acula negra

Un ghjornu, una notte
Arrent’un lavu, addurmintata
Quandu ghjunse
Propiu à l’ispensata
Ghjunse l’acula negra

Un ghjornu, una notte
Arrent’un lavu, addurmintata…


22/04/2020

D’appressu à L’aigle noir (parulle Barbara)





lundi 20 avril 2020

L’anziani



L’anziani ùn parlanu più
O allora ogni tantu di u sguardu
Puru ricchi sò povari
Più nisun illusione anu un core per dui
Muscu di lavanda, di pulitu
D’erba barona, di parlatu anticu
Campà in cità hè cum’è in campagna
Quandu omu campa assai
Serà d’avè risu troppu chì a so voce scaglia
Ammentendu ricordi
O d’avè pientu troppu chì e lacrime sempre
L’incroscianu l’ochji
S’elli tremanu appena
Serà di vede invechjà a pendula in legnu
Ch’omu sente in salottu
Dì di sì, dì di nò eppo dì « v’aspettu ».

L’anziani ùn sognanu più
Dormenu i so libri è sò chjosi i pianò
Misgettu hè mortu dinò
È biiendu u muscatu ùn cantanu più
L’anziani ùn movenu più
Gesti aggrinziti u so mondu hè bellu chjucu
D’u lettu à a finestra, d’u lettu à u futtogliu d’u lettu à u lettu
Surteranu una cria
À braccetta è vestuti di sticchitu
Per andà à sulia
À interrà una più vechja unu più aggrinzitu
Singhjuzzeranu appena
Smintichendu un’uretta a pendula in legnu
Ch’omu sente in salottu
Dì di sì, dì di nò eppo chì l’aspetta.


Ùn morenu l’anziani
S’addurmentanu un ghjornu è dormenu troppu
Sempre apperlamanu
Temenu di perdesi, si perdenu purtantu
È l’altru ferma solu
U megliu o u peghju u dolce o u severu
Eppo pocu impreme
Chì quellu chì resta si ritrova in infernu
Forse u viderete
Anch’à ella viderete in acqua o in tristezza
Traversà u presente
Scusendusi quasi d’ùn viaghjà più in fretta
È davanti à voi fughje per l’ultima volta a pendula in legnu
Ch’omu sente in salottu
Dì di sì, dì di nò, dì à elli « t’aspettu »
Ch’omu sente in salottu
Dì di sì, dì di nò, eppo chì ci aspetta.

20/04/2020

D’appressu à Les Vieux (parulle Jacques Brel)








dimanche 19 avril 2020

À voi (Here's to you)




À voi Nicolà è Bart
In i nostri cori firmate
È ‘ssu ultimu mumentu hè vostru
L’angunia u vostru triunfu. (x8)

19/04/2020


Culpevuli « presunti » d’arrubecciu è di l’assassiniu di duie personne Nicola Sacco (36 anni) è Bartolomeo Vanzetti (39 anni) funu incarcerati, ghjudicati è cundannati à a carrea elettrica. Parechje voci si sò fatte sente pè dinuncià un prucessu arbitrariu è una cundanna à morte prununciata per via di l’origine taliana di i dui omi è a s’appartenenza à u muvimentu anarchistu.


Funu tombi u 23 d'agostu di u 1927 è riabilitati in u 1977 da u guvernadore di u Massachussets chì dichjarò u 23 d'agostu « ghjurnata di Sacco-Vanzetti ».
Joan Baez li dedicò a canzone Here’s to you esciuta in u 1971 (musica Ennio Morricone), dinù BO di u filmu Sacco è Vanzetti di Giuliano Montaldo.
Cumposta da quattru versi ripetuti ottu volte hè ispirata da e parulle di Bartolomeo Vanzetti à u ghjudice Thayer u 9 d’aprile di u 1927 dopu prununciatu a sentenza :
“Sì ‘ssa cosa ùn era mai accaduta averia passatu a mo vita à parlà in i scorni di e strette à omi disprezzanti.Averia pussutu more scunnisciutu, ignotu,un fiascu.Ma oghje ùn si parla di fiascu.Hè a nostra carriera è u nostru triunfu.Mai,in tutta a nostra vita averiamu pussutu sperà di fà à prò di a tulerenza, di a ghjustizia di a cumprensione mutuale trà omi, cum’è a femu oghje, propiu a casu.E nostre parulle, a nostra vita e nostre suffrenze ùn sò nunda.E nostre vite tolte, quella d’un bravu scarparu è d’un povaru mercante di pesci, quessa hè tuttu!
È ‘ss’ultimu mumentu hè u nostru,’ss’angunia hè u nostru triunfu”.
À i Stati Uniti Here’s to you hè diventata l’innu di u muvimentu per i diritti civichi in l’anni 70.




samedi 18 avril 2020

A gattiva reputazione



In paese senza pretenzione
aghju gattiva reputazione
ch’o dessi di rimenu o nò
mi guardanu in catarò
eppuru nun facciu tortu à nisunu
seguitendu u mo caminu chjuccutu
ma à a ghjente ùn li piace chè
eiu pigli u mo chjassu à me
nò à a ghjente ùn li piace chè
eiu pigli u mo chjassu à me
di me ognunu dice male
i muti nò, quessa hè nurmale

Per u quattordici di lugliu
ùn mi truverete in carrughju
musica chì marchja à u passu
a vi palesu mi ne passu
eppuru nun facciu tortu à nisunu
ùn ascultendu tromba nè tamburu
ma à a ghjente ùn li piace chè
eiu pigli u mo chjassu à me
nò à a ghjente ùn li piace chè
eiu pigli u mo chjassu à me
ognunu mi mostra di u ditu
i monchi nò, quessa hè capita

Scontru un ladru malavviatu
da un omu perseguitatu
per aiutallu m’inframettu
è pigliu l’omu per u pettu
eppuru nun facciu tortu à nisunu
lascendu fughje i ladri unu à unu
ma à a ghjente ùn li piace chè
eiu pigli u mo chjassu à me
nò à a ghjente ùn li piace chè
eiu pigli u mo chjassu à me
tutti mi si lampanu adossu
cum’è cani nantu à un ossu

Ùn circate u manduvinu
pè sapè di u mo destinu
m'aspetterà per strappacollu
a corda in giru à u collu
eppuru nun facciu tortu à nisunu
seguitendu un chjassu pocu cumunu
ma à a ghjente ùn li piace chè
eiu pigli u mo chjassu à me
nò à a ghjente ùn li piace chè
eiu pigli u mo chjassu à me
mi fidighjeranu impiccatu
i cechi nò, o chì peccatu !

18/04/2020

D’appressu à La mauvaise réputation (parulle Georges Brassens).







vendredi 17 avril 2020

L’amanti di un ghjornu



Asciuvu i bichjeri in fondu à u caffè
Aghju u mo da fà, pocu da sunnià
Ma in ‘ssu decoru d’alcolu è di fume
Mi si pare sempre di vedeli ghjunghje
Quand'elli sò ghjunti
A manu in a manu
L’ochji maravigliati
Cum’è dui spusati
Purtendu a sulana
Anu dumandatu
D’una voce calma
Un tettu pè amàssi
In centru cità
È mi n’arricordu
Anu fidighjatu
L’aria intennerita
A camera ottu
À a carta ingiallita
È quandu aghju chjosu
A porta nant'à elli
Avianu tantu sole
In fondu à l’ochji
Ch’aghju quasi pientu
Ch’aghju quasi pientu.

Asciuvu i bichjeri in fondu à u caffè
Aghju u mo da fà, pocu da sunnià
Ma in ‘ssu decoru di fume è d’alcolu
Cusì l’emu trovi corpu contru à corpu
È l’avemu trovi
A manu in a manu
I so ochji chjosi
Versu lindumani
Vestuti di sole
L’avemu chjinati
Namurati è soli
In un lettu scavatu
In centru cità
È mi n’arricordu
Di avella chjosa
À u primu albore
A camera ottu
Di l’amanti d’un ghjornu
Ma anu ficcatu
In fondu à u mo core
Un sprichju di sole
È tanti culori
Chì mi scappa u pientu
Chì mi scappa u pientu.

Asciuvu i bichjeri in fondu à u caffè
Aghju u mo da fà, pocu da sunnià
Ma in ‘ssu decoru di fume è d’alcolu
Punghje u ricordu d'a camera ottu.

17/04/2020

D’appressu à Les amants d’un jour (parulle Claude Delécluse – Michelle Senlis)



jeudi 16 avril 2020

Di vede pienghje un amicu !



Di sicuru ci sò e guerre
D’Irlanda è l’omi senza amore
Di sicuru nimu s’avvede
L’America un vechju sognu
Di sicuru ùn hà odore
U sollu è suspira u famitu
È marchjemu nantu à i fiori
Ma...di vede pienghje un amicu !

Di sicuru tante disfatte
È Falcina chì si ne ride
Digià ghjimbemu u nostru capu
Stunati d’esse sempre arritti
Di sicuru l’omi ingannati
L’acellucci assassinati
Di sicuru un core transitu
Ma…di vede pienghje un amicu !

Di sicuru ‘sse ville stanche
Da ‘ssi ciucci di cinquant’anni
D’aiutalli u tempu manca
L’amore hà i so malanni
Di sicuru u tempu sfila
È ‘ssi metrò d’ammutuliti
È a verità chì ci evita
Ma…di vede pienghje un amicu !

Di sicuru hè lisciu u spechju
Nè u spirdu d’esse ghjudea
Nè l’eleganza d’esse negru
Ti credi lumignu ùn sì chè cera
È l’omi sò tutti fratelli
Più nisunu hè stupitu
Quandu sò lupi più ch’agnelli
Ma…di vede pienghje un amicu !

16/04/2020

D’appressu à Voir un ami pleurer (parulle François Rauber / Jacques Brel)




mercredi 15 avril 2020

Quand’ùn ci hè chè l’amore


Quand’ùn ci hè chè l’amore
Da offre in spartera
À quellu chì  ti spera
È vole campà d’amore

Quand’ùn ci hè chè l’amore
U m’amore eiu è tù
Da fà schiattà di gioia
Ogn'ora di ogni ghjornu

Quand’ùn ci hè chè l’amore
Per vive di prumesse
Nisuna altra ricchezza
Chè di credeci torna

Quand’ùn ci hè chè l’amore
Per copre di sulia
Urnà di maraviglia
U guffeghju di i borghi

Quand’ùn ci hè chè l’amore
Per unica cagione
Per unica canzone
È unicu succorsu

Quand’ùn ci hè chè l’amore
Per veste lu matinu
U corciu u malandrinu
In villutu in oru

Quand’ùn ci hè chè l’amore
Da offre in preghera
Di e suffrenze d’a terra
Semplice truvadore

Quand’ùn ci hè chè l’amore
Da offre à tutti quelli
Chì lottanu fratelli
In cerca di l’albore

Quand’ùn ci hè chè l’amore
Per traccià una via
È aiutà u destinu
Ad ogni crucivia

Quand’ùn ci hè chè l’amore
Per fà tace u cannone
È solu una canzone
Pè cunvince un tamburu

Tandu ùn avendu nunda
Solu a forza d’amà
Averemu in le mani
Nostre u mondu sanu.

15/04/2020

D’appressu à Quand on n’a que l’amour (parulle Jacques Brel).






mardi 14 avril 2020

A Parigina




A Parigina

À tè chì parli di rispettu
È mi faci sempre u rimbeccu
Di vultà l’estate in paese
Ti vogliu fà ‘ssa risposta
Più macagna chè altra cosa…

Ùn sò micca aiaccina
Chì ruvina chì ruvina
Ùn sò mancu di Palmentu
Chì scumpientu chì scumpientu
Eo ùn campu in Bastia
Ci hè da ride ci hè da ride
In Vignale ùn turneraghju
Pocu laziu pocu laziu
In Calviani ùn ci aghju e lenze
O chì scenza o chì scenza
Ùn sò micca d’a Gravona
Ti frastorna ti frastorna
È ùn aghju per Prunelli
Nè surelle nè fratelli
Stò in Denfert-Rochereau
Duve pigliu lu metrò
Pigliu u metrò pigliu u metrò

Erba barona o filetta
Tuttu aghju sminticatu
Ma nobody is perfettu
Serà quessu u mo peccatu
A dicu è a ripettu…

Ùn sò micca di Pumonte
Ùn sò micca di Cismonte
Ùn sò di u Castellare
Più pocu d'arrente mare
À tè ti piace a rena
À me e sponde d’a Senna
È mi piace a furesta
Rambouillet ch’ella sia detta
Ùn sò di u to rughjone
Chì pattone chì pattone !
Ùn sò micca curtinese
Di l’orsu ùn pigliu pratese
Ùn sò micca di a Custera
T’addispera t’addispera
S’ùn stò micca in Campile
Ùn mi caccià u fucile
Duve hà campatu babbone
Hè natu lu lamaghjone
U lamaghjone u lamaghjone...

Avale hè quasi a matina
M’addurmentu è hè stanca a rima
Ci vole à finisce a canzona
Truvà una cunclusione
Duve circà a'ispirazione ?

È tù chì ‘ssi venachese
Dammi à beie dammi à beie
Ch’o ti scrivi un puema
Nantu à a Corsica chì geme
Ùn aghju vistu castagni
Solu lagni solu lagni
Nemmancu alive verde
Sò finite le fragnere
Da lu monte à la marina
Più poca voce latina
Ti saluta lu pinzutu
Cun u fiascu è cun l’ambutu
Sò da vende case è tetti
E ricciate l'aranceti
Di megliu ùn possu spiegà
Per Corsica baccalà
È baccalà è baccalà !!!

03/11/2018

Adattazione libera di La Parisienne (parulle  Françoise Mallet-Joris - Michel Grisolia - Marie-Paule Belle).





lundi 13 avril 2020

L'acelli persi


A mane conta l’acelli
È vede chì li n’ammanca
Trè passare trè sturnelli
È una culomba bianca

Anu vulatu in altu
Da pudè basgià à Diana
È anu dimenticatu
A stradella più suttana

Prega chì nantu à una stella
Filante fianu ritornu
Si sente cum’è urfanella
Senza più lu so bonghjornu.

13/04/2020

D’appressu à Les oiseaux perdus, di Maurice Carême.



dimanche 12 avril 2020

Un paese africanu




« U nostru paese era cumpostu à pocu pressu di duiecentu persone, stallate in a furesta longu u fiume ; cultivavamu u risu, cibu principale. Ogni famiglia campava in una casa custruita sulidariamente cun materie di e nostre loche. A taglia d’ogni pezzu di terra era secondu a capacità di travagliu di i nostri bufali. A racolta, chì guarantia una sicurezza alimentaria era accatastata in granaghji disposti arrente strada. U fiume dava ad ogni famiglia u pesciu, cumplementu à e biade, i frutti è i legumi. U fraiutu, a sulidarità è a reciprocità ùn eranu vane parulle, ed ogni annu era organizata una pesca cullettiva da fà riserve di pesciu siccatu. A cumunità pigliava in carica e veduve, l’urfagni, i vechji, i sminuiti. I tradipratichi* curavanu i malati è vighjavanu nantu à a salute di tutti. Un travagliu artigianale rispundia ad ogni bisognu : panni, mobuli, scarpi, arnesi…Un bonzu** arbitrava e letiche, vighjendu nantu à l’armunia suciale. U sentimentu generale, ispiratu da u buddismu, era chì tuttu hè sacratu. Quandu, nantu à un’imbarcazione à mezu fiume, mi venia a voglia di piscià, ùn la pudia fà senza avè prima dumandatu scusa à u fiume per u brutteghju. Sola ombra nantu à ‘ssu ritrattu, l’usu di diceppà, offesa à l’integrità di l’ambiente naturale.
[…]
Una volta, un capizzone mandatu da a Banca mundiale vense à passà qualchi ghjornu incù noi da studià u nostru modu di campà ; dopu esaminatu ogni parametru fece u so raportu, destinatu dunque à a Banca mundiale. Dicia chì a nostra cumunità, di sicuru simpatica, ùn pudia sviluppassi per via di u tempu  cunsacratu à attivittà impruduttive ».

Rispundia à i so bisogni essenziali ma ùn creava nisuna richezza finanziaria. Eccu !
Volesi dì chì, in u parlatu di a pseudo-ecunumia, ùn si campa micca di prudutti di a terra, solu di dullari : u dullaru dice u nivellu di ricchezza. Per furtuna, numerose cumunità tradiziunali campanu sempre di vere ricchezze… ma sinu à quandu ? Per essesi divoti corpu è anima à u vitellu d’oru, i populi techji si sò sviati d’e vere ricchezze ; ma cumu fallila capì ?

12/04/2020

Trattu da Vers la sobriété heureuse, di Pierre Rabhi.


*Tradipraticu : si dice di unu chì cura a ghjente cun metodi ch’ùn appartenenu à a medicina cunvenziunale, essendu piuttostu tradiziunali in certe cumunità africane. 
Hè dinù chjamatu guariscidore.


**Bonzu : monacu buddistu.


samedi 11 avril 2020

Ti tengu caru


Ti tengu caru
 sempre
d'un’altra manera...
cun ‘ss'ochji ch'ùn si vedenu più
‘sse mani staccate...
è sentu sempre u to passu
quandu à voce discreta, chjamu :
"O Bà..."

********************************************

24/06/2015







Natu in 17 in Leidenstadt

S’era natu in 17 in Leidenstadt Nantu à ruvine insanguinate Seria statu un bravu o un peghju cristianu S’era statu Allemanu Di t...